Despre G.A.L.

Prezentarea teritoriului

Microregiunea Valea Sâmbetei este situată în centrul Țării Făgărasului, la poalele munților Făgăraș, străbătută de Drumul Național 1 și de calea ferată Brașov-Sibiu de la est la vest.Microregiunea are o suprafață totală de 991,40 km2, conform Anexei 2 la SDL și corespunde din punct de vedere administrativ-teritorial comunelor: Beclean, Cincu, Drăguș, Lisa, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Recea. Acest teritoriu este o zonă compactă constituind o unitate geografică, istorică și etnografică, făcând parte din cele mai mari și mai bine individualizate depresiuni din Transilvania. Microregiunea Valea Sâmbetei reprezintă o entitate adecvată pentru a fi utilizată în programele de dezvoltare rurală locale, județene, regionale, naționale și europene, având ca “operator reprezentativ”, “Asociația GAL-Microregiunea Valea Sâmbetei”. Suprafața Microregiunii Valea Sâmbetei poate fi descrisă logic prin împărțirea ei în trei zone: zona montană, de câmpie și colinară. Relieful muntos al Microregiunii Valea Sâmbetei ocupă aproximativ o treime din suprafaţa totală, iar cel depresionar și deluros aproximativ două treimi. Munţii Făgăraş reprezintă forma majoră, dominantă a reliefului. Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6o C, temperatura maximă absolută fiind de 37o C în luna august. Pe teritoriul Microregiunii Valea Sâmbetei se întâlnesc toate etajele de vegetaţie, de la păduri de foioase până la etajul alpin. În ceea ce privește habitatele, schimbările climatice afectează viața în teritoriul GAL-MVS și se impun măsuri pentru asigurarea diversității și interconectivității  zonelor naturale, pentru a permite migrarea și supraviețuirea speciilor. Populația zonei MVS, conform indicatorilor de context, este în continuă descreștere, de la 20.353, în 2002, la 19.654 locuitori în prezent, conform datelor recensamântului populației din 2011, prezentate în Anexa 2 la SDL.Densitatea medie a populaţiei teritoriului MVS este de 19,82 locuitori/km2.Populaţia română este predominant majoritară, dupa ea urmând o populație minoritară de rromi, localizați în general la periferia satelor, precum și minorități etnice locale(sași, maghiari). Satele din teritoriul GAL-MVS se confruntă cu un declin socio-economic acut de peste două decenii și au pierdut cea mai mare parte a forței de muncă tinere, în favoarea marilor centre urbane sau a altor țări. În baza resurselor naturale și culturale existente,economia socială poate fi o direcție importantă în sectoare ca agroturismul, meșteșugurile, agricultura ecologică, industria alimentară etc. Simultan cu părăsirea teritoriului de către părinții activi a crescut numărul copiilor lăsați în grija bunicilor sau rudelor în cel mai bun caz, determinând creșterea abandonului școlar și a problemelor în care sunt implicați copiii părăsiți. O problemă acută este și a bătrânilor rămași acasă și a persoanelor cu nevoi speciale. Concluziile studierii nevoilor din domeniul social fundamentează nevoile de investiții în domeniul serviciilor sociale. Poziționată la poalele munților, zona dispune de potențial turistic de dezvoltare. Zona MVS, este o zonă piemontană, cu favorabilitate agricolă şi, în mare parte, fixată de o vegetaţie forestieră, iar zona culoarelor de vale are o destinaţie complexă: agricolă, de habitat şi transport. Satele  din Microregiunea Valea Sâmbetei sunt compacte, grupate, concentrate în jurul bisericilor. Tipul de gospodărie preponderent întâlnit este acela de “curte închisă”, în formă de patrulater. Din teritoriul MVS face parte comuna Șoarș, considerată zonă săracă, conform datelor furnizate de MADR în Lista-UAT-urilor-cu-valorile-IDUL-corespunzatoare.xlsx, având un indice de dezvoltare umană locală egal cu valoarea de 52,42. Zonele din teritoriul MVS cu valoare naturală ridicată (HNV) conform datelor furnizate de MADR în Lista-zonelor-cu-valoare-naturala-ridicata-HNV.pdf, se regăsesc în teritoriul tuturor comunelor aparținătoare Microregiunii Valea Sâmbetei. Conform datelor furnizate de MADR în Lista-ariilor-naturale-protejate-Natura-2000.pdf, în Microregiunea Valea Sâmbetei avem următoarele SITURI NATURA 2000:

Com. BECLEAN:-SCI – Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu, cod ROSCI0132 (1,86km2) -SCI-Padurea de gorun si stejar de pe Dealul Purcaretul,cod ROSCI0144(0,42km2);-SPA-Avrig-Scorei–Fagaras,cod ROSPA0003(3,23km2)-SPA-Pod.Hârtibaciu,ROSPA0099(35,55km2)

Com. DRĂGUȘ:-SCI- M-tii Fagaras,cod ROSCI0122(14,64km2);-SPA-Piemontul Fagaras,cod ROSPA0098 (23,30km2);

Com. CINCU:-SCI-Padurea de gorun si stejar de pe Dealul Purcaretul,cod ROSCI0144 (160,07km2); -SPA- Podisul Hârtibaciu, cod ROSPA0099 (112,79km2)

Com. ȘOARȘ:-SCI-Hârtibaciu Sud–Est,cod ROSCI0303(12,50km2);-SCI-Pad. de gorun si stejar de la Dosul Fânatului,codROSCI0143(1,08km2);-SPA-Podisul Hârtibaciu,cod ROSPA0099 (165,91km2)

Com. LISA:-SCI- Muntii Fagaras, cod ROSCI0122 (49,21km2);-SPA- Piemontul Fagaras, cod ROSPA0098(1853,02km2)

Com. RECEA:-SCI- Muntii Fagaras, cod ROSCI0122 (78,47km2);-SPA- Piemontul Fagaras, cod ROSPA0098 (69,76km2)

Com. SÂMBATA DE SUS:-SCI-Muntii Fagaras, cod ROSCI0122 (34,59km2);-SPA-Piemontul Fagaras, cod ROSPA0098 (28,28km2)

Com. UCEA:-SCI-Muntii Fagaras,cod ROSCI0122(41,31km2);-SCI- Muntii Fagaras, cod ROSCI0122 (41,31km2);-SPA-Avrig – Scorei – Fagaras, cod ROSPA0003 (3,31km2);-SPA-Piemontul Fagaras, cod ROSPA0098 (19,01km2);-SPA-Podisul Hârtibaciu, cod ROSPA0099 ( 2,35km2)

Com VIȘTEA:-SCI- Muntii Fagaras, cod ROSCI0122 (32,61km2);-SCI-Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu,cod ROSCI0132(1,13km2);-SPA-Avrig-Scorei–Fagaras,cod ROSPA0003(3,18km2);-SPA- Piemontul Fagaras,cod ROSPA0098(20,12km2);-SPA-Pod.Hârtibaciu,cod ROSPA0099 (12,46km2)

Com. VOILA:-SCI- Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu, cod ROSCI0132 (1,19km2);-SCI-Padurea de gorun si stejar de pe Dealul Purcaretul,cod ROSCI0144;-SPA-Avrig – Scorei – Fagaras, cod ROSPA0003(5,85km2);-SPA-Podisul Hârtibaciu, cod ROSPA0099 (17,53km2)

Unicitatea Microregiunii Valea Sâmbetei  este conferită de superlativele geografice naturale şi antropice, de modul îmbinării componentelor de mediu, de întrepătrunderea unor etnii, culturi, confesiuni şi religii diferite apărute şi dezvoltate în mod aproape concomitent, într-o convieţuire de aproape un mileniu, ce au asigurat favorabilitate maximă, pentru dezvoltarea unei destinaţii şi a unui produs turistic competitiv „turismul cultural, religios şi de pelerinaj”. Dintre cetăţile din Microregiunea Valea Sâmbetei amintim CETATEA BREZII. Dintre castelele din Microregiunea Valea Sâmbetei amintim: CASTELUL BRUKENTHAL  DE LA SÂMBĂTA DE JOS, CASTELUL  BRÂNCOVENESC DE LA SÂMBĂTA DE SUS. Din grupa edificiilor turistice cu funcţie religioasă amintim: Mănăstirea „Sf. Constantin Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus, Schitul Breaza, Mănăstirile Dejani și Berivoi. De la marele domnitor Constantin Brâncoveanu ne-au rămas Mănăstirea Sâmbăta şi Palatul Brâncovenesc din comuna Sâmbăta de Sus. Dintre Bisericile evanghelice fortificate amintim pe cea din Cincşor, sec. XIV-XV, propusă pe lista UNESCO a monumentelor istorice, Biserica din Cincu, sec. XIII, Biserica din Felmer, sec. XIV-XV, Biserica din Rodbav, în sec. XIII, Biserica din Şoarş, sec. XV, Biserica din Viștea de Jos, sec XIV. Turismul durabil trebuie să echilibreze balanţa între satisfacerea a două tipuri de nevoi: dezvoltarea economică și protecţia potenţialului natural, a mediului înconjurător, în ansamblul său. Remarcăm în zonă prezența agriculturii de subzistență, gradul mare de fărâmițare a terenurilor agricole, fapt care determină practicarea unei agriculturi neperformante. Anumite probleme trebuie abordate la o scară mai mare, prin cooperarea și punerea în comun a resurselor mai multor unități administrativ-teritoriale. Creşterea animalelor a fost ocupaţia de baza a locuitorilor din Microregiunea Valea Sâmbetei. Prelucrarea lemnului este o îndeletnicire veche în zonă.Alte meşteşuguri practicate în MVS sunt legate de prelucrarea  fibrelor vegetale si animale,  încondeierea ouălor, pictura pe sticlă și cojocăritul. Într-un concept unitar, aplicat ruralului montan al microregiunii, includem modernizarea activităţilor agricole,  în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor ecologice, diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural, inclusiv economia socială, fără afectarea patrimoniului natural, istoric şi cultural. Specificul montan oferă un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului în spaţiul rural. Zona colinară  a Microregiunii Valea Sâmbetei conține elemente comune de diagnostic cu cele ale zonei montane. Dintre factorii care împiedică în prezent o dezvoltare competitivă a agriculturii amintim: lipsa unităţilor de prelucrare a produselor, media de vârstă ridicată a populaţiei rurale, relaţia dezavantajoasă între costuri şi profit privind cultivarea plantelor furajere. Există potențial în microregiune pentru întreprinderi agricole care să funcţioneze după principii ecologice, integrate într-o rețea prin care să se comercializeze produsele locale.

Din totalul întreprinderilor din sectorul terțiar, comerțul cu bunuri de larg consum ocupă primul loc cu o pondere de 87,50% și paradoxal, comerțul cu produse agro-alimentare deține ultimul loc cu 2,50%. In privința tipului de servicii predomină sectorul de alimentație publică. Asteptarile sunt mari în MVS în ceea ce priveste turismul. Spaţiul rural prezintă disparităţi, în special din perspectiva accesului populaţiei din mediul rural la servicii de interes general. Se constată o acută lipsă de servicii sociale oferite de furnizori privați,în complementaritate cu serviciile prestate de autoritățile publice locale. Unitățile de învătământ prezente pe teritoriul MVS sunt reprezentate de 29 de gradinițe si 12 școli primare (prezente în fiecare comună) și de 13 școli gimnaziale. Prin SDL GAL-MVS propunem un set de politici de dezvoltare care să remedieze dezechilibrele, iniţiind investiţii în domeniile defavorizate. Astfel, am identificat următoarele nevoi:N1.Creşterea productivităţii şi a potenţialului de inovare în rândul companiilor locale prin dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare şi a colaborării dintre mediul de afaceri și instituții de învățământ și cercetare. S-a identificat nevoia creării unui cluster economic rural care poate facilita transferuri de know-how în diverse domenii din microregiune. S-a identificat nevoia înființării de cooperative și grupuri de producători în scopul cooperarii prin dezvoltarea de piețe locale pentru comercializarea produselor prin intermediul lanțului scurt și promovării produselor locale la nivel național. N2. Dezvoltarea de programe de instruire privind managementul fermei, elaborarea de planuri de afaceri, conceperea unui proiect întrucât, în microregiune s-au pierdut oportunităţi de finanţare europeană datorită incapacităţii IMM-urilor de a elabora şi implementa proiecte cu finanţări nerambursabile. Creșterea ratei de absorbție de fonduri europene implementarea unor programe de dezvoltare locală (LEADER) poate mări atractivitatea zonei rurale şi poate, astfel, preîntâmpina mărirea dezechilibrului demografic al microregiunii. N 3. Reînoirea generațiilor de fermieri este o nevoie stringentă pentru teritoriul GAL-MVS datorită faptului că media de vârstă a agricultorilor implicați in activitățile agricole este relativ ridicată și forța de muncă din mediul rural este îmbătrânită și va continua evoluția de îmbătrânire. Mulți dintre agricultorii actuali au o slabă orientare spre piață, dovedesc incapacitate de  adoptare a tehnicilor și tehnologiilor moderne și nu înțeleg necesitatea respectării standardelor comunitare. N 4. Diminuarea migraţiei tinerilor din teritoriul GAL-MVS, în special a celor cu calificare înaltă, cauzată de condiţiile de muncă din sectorul social, de salariile mici şi lipsa echipamentelor/dotărilor performante prin dezvoltarea socio-economică a microregiunii și crearea de locuri de muncă. Această nevoie este identificată în teritoriu datorită ratelor reduse de activitate și de ocupare a populației apte de muncă și a accentuării disparităților în ce privește ocuparea. N 5. Realizarea comasării terenurilor excesiv fărâmițate prin asocierea fermierilor în scopul practicării unei agriculturi performante. Această nevoie este identificată datorită faptului că, în prezent, se constată un grad mare de fărâmițare a terenurilor agricole, având drept consecință practicarea unei agriculturi neperformante, dotată cu mijloace rudimentare și tehnologie învechită. N 6. Valorizarea terenurilor nepoluate din zona montană, care favorizează dezvoltarea agriculturii ecologice și reducerea fenomenului de abandon al pășunilor rurale și degradare a solului. N 7. Creșterea efectivelor de animale cu valoare genetică ridicată, alături de conservarea și protejarea patrimoniului genetic national. N 8.Dezvoltarea programelor de marketing comun al produselor locale, tradiționale și ecologice ale producătorilor din teritoriul GAL-MVS și înființarea de lanțuri scurte  datorită faptului că, în prezent, există disponibilitatea unei piețe mari de desfacere a produselor agricole, atât pe plan intern, cât și pe plan international. N 9. Datorită identificării unui nivel relativ ridicat de poluare a solului cu pesticide în anumite zone din microregiune, s-a identificat nevoia promovării agriculturii ecologice, a evitării, pe cât este posibil, a utilizării pesticidelor şi gestionării stricte a gunoiului de grajd în scopul îmbunătăţirii calităţii apei și a scăderii poluării resurselor de apă, precum și controlul eroziunii solului.N 10. În contextul schimbărilor climatice, nevoia identificată în zonă este aceea de aplicare a unor practici cu impact redus asupra solului şi utilizarea unor tipuri de culturi specifice, rezistente la secetă.  În teritoriul GAL-MVS nu se pune problema reducerii numărului de animale pe suprafeţele de pajişti permanente în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac provenite din agricultură întrucât numărul de animale este redus, raportat la suprafața de pășuni. N 11.Înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici cu activități diversificate, alături de atragerea investiţiilor străine în teritoriul GAL-MVS întrucât tradiţia multiculturalităţii constituie un avantaj în atragerea de noi investitori în zonă. Satisfacerea acestei nevoi va duce la crearea de noi locuri de muncă și stabilitate economică și socială. N 12.Creşterea interesului pentru natură, în general, și dezvoltarea unei conştiinţe colective prin educarea și informarea populaţiei privind protecţia, gestionarea și valorificarea resurselor naturale, desfășurarea de activităţi în natură, locuire în condiţii satisfăcătoare de mediu, alimentaţie sănătoasă, etc.; N 13.Creșterea gradului de coeziune şi de participare a cetăţenilor la viața publică în scopul valorificării potenţialului întregului teritoriu MVS.N 14. Dezvoltarea de reţele turistice pentru valorificarea patrimoniului material și imaterial, al peisajelor unice, tradițiilor și meșteșugurilor din teritoriul GAL-MVS, în scopul atragerii de  vizitatori, dezvoltării activităţilor economice legate de ecoturism şi îmbunătăţirii calității vieţii locuitorilor. Teritoriul GAL-MVS are un potenţial turistic complex–natural şi antropic, cu posibilităţi de utilizare în toate anotimpurile. Se constată insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru informare, inexistența utilizării surselor regenerabile de energie,  marketing şi rezervare, inexistenţa unor plăcuţe explicative la monumente, a unor ghiduri audio în mai multe limbi, lipsa promovării resurselor turistice „alternative”, precum biodiversitatea faunei şi florei și inexistenţa informaţiilor complete integrate asupra obiectivelor/traseelor turistice din teritoriu în format digital/on-line. De asemenea, se constată că măsurile pentru creşterea siguranţei produsului turistic montan sunt încă în faze incipiente (amenajarea refugiilor montane, creşterea eficienţei serviciilor Salvamont, instruirea unui număr mai mare de ghizi montani, semnalizarea şi marcarea corespunzătoare a tuturor traseelor montane).  N15.În teritoriul GAL-MVS se constată existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat, obiective incluse în patrimoniul mondial UNESCO, monumente de importanţă naţională, monumente istorice şi de artă medievală, tradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţi, cetăţi, biserici, muzee, elemente de etnografie şi folclor, ofertă diversă de manifestări culturale, comunităţi locale rurale care promovează evenimente folclorice în scopul conservării tradiţiilor locale, dar, se constată o insuficientă promovare, interactivitate şi cunoaştere a istoriei şi valorilor locale în rândul cetăţenilor microregiunii.       N 16.Restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi culturale trebuie făcută prin respectarea legislației în vigoare pentru a nu se ajunge la diminuarea valorii istorice, arhitecturale şi ambientale a obiectivelor prin folosirea unor materiale necorespunzătoare în momentul reabilitării lor, astfel încât falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice.

N 17. Furnizarea de produse și servicii sociale de calitate prin asigurarea diversificării acestora la nivelul teritoriului, utilizarea resurselor de energie regenerabilă, eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar și îmbunătățirea gradului de acces a a populației din teritoriul GAL-MVS. N 18.Populația cu grad ridicat de sărăcie, în special de etnie rroma, locuiește în condiții improprii: număr foarte mare de persoane pe locuință, lipsa dotărilor de bază, în aceste comunități întâlnindu-se o rată crescută a abandonului școlar, iar numărul în creștere al persoanelor care beneficiază de sprijin din bugetele de asigurări sociale(ajutor social, ajutor pentru încălzirea locuinței, ajutoare complementare), reflectă gradul de dependență  a acestor categorii față de sprijinul oferit de stat. Nevoia identificată este aceea a accesarii de fonduri pentru contrucția/reabilitarea și dotarea unui centru multifunctional pentru persoane dezavantajate, care va oferi servicii de informare și consiliere  pentru familiile cu probleme sociale, persoanele care au fost supuse violenței în familie sau neglijate, foștii deținuți și familiile monoparentale cu venituri mici, precum și tinerii expuși riscurilor (precum tinerii infractori, persoanele care abandonează școala și copiii din gospodăriile cu venituri mici),persoane care practică agricultura de subzistență. În urma analizei teritoriului concluzionăm următoarele: teritoriul acoperit de parteneriatul GAL-MVS se regăsește în spațiul eligibil LEADER(conform Anexelor 1 și 5), densitatea populației în teritoriul GAL-MVS este de 19,82%; teritoriul MVS are o suprafață de 991,40 km2, un UAT (Șoarș) cu un IDUL de 52,42%; întregul teritoriu GAL-MVS cuprinde zone din SITURI NATURA 2000 și HNV; ponderea partenerilor privați este de 75 %, ai reprezentanților societății civile este de 7,90%, persoanelor fizice relevante este de 2,63% și a partenerilor publici este de 14,47%; parteneriatul are un ONG care reprezintă interesele minorității germane. În ONG-urile din parteneriat sunt reprezentate interesele tinerilor și femeilor. În teritoriul GAL-MVS funcționează Grupul de Producători „Preluarea, prelucrarea și comercializarea cartofilor”, Asociația „Higiurile Drăguș” și Cooperativa Agricolă „Cultivatoarea”.

harta influenta gal

Comments are closed.